În lipsa unei arhive princiare, pentru reconstituirea temeinică a istoriei Principatului Transilvaniei este necesară prelucrarea şi editarea bogatei moşteniri de acte rămase de la cele două locuri de adeverire din Transilvania: capitlul de la Alba Iulia şi conventul din Cluj-Mănăştur (arhiva locului de adeverire din Oradea a fost distrusă în 1660). Se poate aprecia că protocoalele acestor instituţii constituie – pe lângă Libri Regii princiare – cel mai important monument diplomatic privind această perioadă a istoriei Transilvaniei.
După secularizarea celor două instituţii ecleziastice (1556), activitatea de emitere a documentelor a fost reluată doar odată cu reorganizarea locurilor de adeverire, pe baze laice (1575). Protocoalele s-au păstrat numai începând cu anul 1577, consemnările păstrându-se, cu anumite lipsuri, până în 1874. Pentru perioada principatului stau la dispoziţie în total circa 40 de volume de mărimi diferite, în care se regăsesc textele unui număr de aproximativ 20.000 de documente. Scopul proiectului este editarea acestor izvoare prin întocmirea rezumatelor consemnărilor din protocoale, urmând metoda de lucru folosită în cazul registrelor din epoca medievală ale conventului din Cluj-Mănăştur.
Publicaţii mai importante realizate în cadrul acestui program:
Az erdélyi káptalan hiteleshelyi jegyzőkönyvei (1512–1599) [Protocoalele capitlului de la Alba Iulia]. Regesztákban jegyzetekkel közzéteszi BOGDÁNDI Zsolt és GÁLFI Emőke. Kolozsvár 2009. (Erdélyi Történelmi Adatok VIII).
