Family History Family History Family History Family History
Eng|Hun
STRUCTURI INSTITUȚIONALE ȘI ELITE DIN ȚARA SILVANIEI ÎN SECOLELE XIV–XVII / INSTITUTIONAL STRUCTURES AND ELITES IN SILVANIA REGION IN THE 14TH–17TH CENTURIES
Transylvanian Family History Database
Importanța proiectului/The importance and the relevance of the scientific content
Obiectivele proiectului/Project objectives
Metodologia cercetării/Research methodology
Membrii echipei de cercetare/Research team
Societatea Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca/Transylvanian Museum Society
Planul de lucru. Obiective și activități (științifice și complementare)/Working plan. Objectives and activities (scientific and complementary)
Raport de activitate pe anul 2010/Annual Report, 2010
Raport anual de autoevaluare 2010/Self evaluation, annual report, 2010
Raport de activitate pe anul 2011/Annual Report, 2011
Raport anual de autoevaluare 2011/Self evaluation, annual report, 2011
Raport de activitate pe anul 2012/Annual Report, 2012
Raport anual de autoevaluare 2012/Self evaluation, annual report, 2012
Raport de activitate pe anul 2013/Annual Report, 2013
Raport anual de autoevaluare 2013/Self evaluation, annual report, 2013
Raport final (perioada 2010-2013)
Volum nr. 1/Volume no. 1: Institutional Structures and Elites in Sălaj Region in the 14th–17th Centuries
Volum nr. 2/Volume no. 2: A Szilágyság és a Wesselényi család [Sălajul și familia Wesselényi/Sălaj county and the Wesselényi family]
STRUCTURI INSTITUȚIONALE ȘI ELITE DIN ȚARA SILVANIEI ÎN SECOLELE XIV–XVII / INSTITUTIONAL STRUCTURES AND ELITES IN SILVANIA REGION IN THE 14TH–17TH CENTURIES -> Raport de activitate pe anul 2012/Annual Report, 2012

Raport de activitate pe anul 2012/Annual Report, 2012

SINTEZA LUCRĂRII PE ANUL 2012 LA PROGRAMUL CNCSIS RESURSE UMANE COD TE_204
 
STRUCTURI INSTITUȚIONALE ȘI ELITE DIN ȚARA SILVANIEI ÎN SECOLELE XIV–XVII
 
Director proiect
Dr. András KOVÁCS

Membrii echipei de cercetare: 
Drd. Géza HEGYI
Dr. Tamás FEJÉR 
Dr. Anikó SZÁSZ
 
Raport de activitate pe anul 2012

Descarcă în format Word

Proiectul de față a propus impulsionarea cercetărilor de istorie locală (mai precis a cercetării istoriei Țării Silvaniei din secolele XIV–XVII) prin editarea unei arhive însemnate: cea a familiei Wesselényi. Colectivul nostru a reușit să-și atingă toate obiectivele propuse pentru a treia etapă a proiectului. Astfel:

I) am continuat prelucrarea materialului prin regestare și transcriere;

II) am clarificat câteva aspecte esențiale ale tematicii proiectului;

III) am organizat o conferință internațională pe tema proiectului;

IV) am avut și posibilitatea de a disemina rezultatele preliminare, atât prin studii, cât și prin manifestări științifice.

Membrii echipei au reușit să realizeze o cooperare armonioasă, fiecare asumându-și partea potrivit specializării sale (evul mediu revenind lui Géza HEGYI și lui András KOVÁCS, iar epoca premodernă lui Tamás FEJÉR și Anikó SZÁSZ), fapt care înlesnește perfecționarea profesională a fiecăruia.                 

I.  Cercetări efectuate la Arhiva Națională Maghiară din Budapesta

În decursul anului 2012 membrii colectivului și-au efectuat stagiul de cercetare și documentare la Budapesta: Géza HEGYI în două etape, între 12–27 iunie, respectiv 23 octombrie–6 noiembrie, Tamás FEJÉR între 10–30 septembrie, respectiv 20-30 noiembrie, Anikó SZÁSZ în perioda 5 noiembrie–5 decembrie, iar András KOVÁCS între 13 noiembrie–12 decembrie. Instituțiile în care am efectuat cercetări au fost următoarele: Arhiva Națională Maghiară (ANM), Biblioteca Academiei Maghiare de Științe și Biblioteca Națională “Széchényi”.

Materialul de bază a cercetării noastre fiind adunat în mare parte încă în decursul anului precedent (prin fotografierea documentelor din arhiva din Budapesta a familiei Wesselényi), stagiile de cercetare din anul 2012 au constituit un prilej de a consulta documentele originale în unele cazuri speciale (de ex. piese deteriorate), dar și de a descoperi dublete sau transumpturi aflate în alte arhive. Paralel, membrii colectivului s-au concetrat și asupra asimilării celor mai noi cercetări și rezultate referitoare la istoria Sălajului, la instituțiile și elitele medievale și premoderne.

                 II.  Pregătirea materialului spre publicare

De asemenea, am continuat și prelucrarea documentelor din cele două mari arhive ale familiei Wesselényi: cea din Budapesta (păstrată azi la Arhiva Națională Maghiară), precum și cea din Jibou (păstrată azi la Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale). Vizăm editarea în regeste redactate în limba maghiară a tuturor documentelor medievale și a unei părți din materialul epocii premoderne, cele mai importante texte fiind transcrise integral.

Membrii echipei au întocmit în anul 2012 un număr de 320 de regeste și au transcris integral 30 de documente din arhivele familiei Wesselényi. András KOVÁCS a realizat un număr de 60 de regeste și a transcris 5 documente medievale din perioada 1390–1420. Géza HEGYI s-a ocupat cu materialul anilor 1476–1541, realizând 85 de regeste și 10 transcrieri. În ceea ce privește epoca premodernă, Tamás FEJÉR a redactat 85 de regeste și 8 transcrieri din perioda 1540–1639, iar Anikó SZÁSZ 90 de regeste și 7 transcrieri din anii 1640–1670.

Regestele au fost elaborate conform metodologiei specificate în proiect. Astfel regestarea are ca unitate de bază textul unui singur document: actele transumate în cadrul unui alt document se separă de documentul cadru și se reconstituie ca acte autonome. Operația se menționează la locul potrivit: atât în regestul documentului ce servește drept cadru transumptului, cât și la sfârșitul acestuia. Regestul conține, pe lângă faptul sau evenimentul juridic care prilejuiește emiterea documentară, toate informațiile care ar putea să fie utile cercetării istorice (nume de persoană, localitate sau nume geografice, titlurile sau rangul persoanelor amintite, însemnările de cancelarie etc.), la nevoie citând și textul original latin sau maghiar. Hotărnicirile sunt cuprinse integral în regeste. Toate elementele de datare care apar în textul documentului (de ex. sărbători religioase) se transpun în formă cronologică actuală dar, în paranteză, se redau și elementele cronologice ale datării originale. Aparatul critic al regestului include descrierea documentului (materialul, starea actuală de conservare), a sigiliului (forma și modul de așezare, numărul, culoarea cerii, starea în care se păstrează), precum și referințele arhivistice (locul actual de păstrare și cota de arhivă). Dacă textul regestat sau regestul au mai apărut într-o ediție anterioară, datele bibliografice ale acesteia se vor menționa la finalul aparatului critic.

În transcrierea textelor latine am urmat regulamentul colecției Documenta Romaniae Historica. C. Transilvania (vol. XII. București, 1985. p. 9–10); în transcrierea textelor maghiare am utilizat normele elaborate de istoricul maghiar Kálmán BENDA (Magyar Országgyûlési Emlékek sorozat 1607–1790 közti részének szerkesztési és forrásközlési szabályzata, în Századok 108/1974, p. 436–475). Au fost alese pentru transcriere in extenso acele documente care întruneau următoarele condiții: se referă la teritoriul Țării Silvaniei (criteriu valabil în general pentru aceste fonduri, dar uneori întâlnim și numeroase texte referitoare la unele moșii din comitatele medievale Bereg, Tolna și Bács), pot fi considerate semnificative atât pentru reconstituirea istoriei familiilor Jakcs și Wesselényi (donații regale, scrisori de împărțeală, testamente), cât și din punctul de vedere al cercetării istorice moderne (oferind date importante în domeniul istoriei sociale, a economiei, a culturii etc.).

III.  Conferință internațională

În cadrul proiectului a fost organizată între 7-8 septembrie la Cluj-Napoca, la sediul Societății Muzeului Ardelean (str. Napoca nr. 2-4) o conferință internațională cu titlul Sălajul și familia Wesselényi (Secolele XIV–XVII). Conferința a fost deschisă de către dr. Gábor Sipos, președintele Societății Muzeului Ardelean. La ea au participat cercetători din România și unii dintre cei mai recunoscuți medieviști din Ungaria de la următoarele instituții: Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române Cluj-Napoca (dr. Adinel Dincă), Universitatea din București (dr. Marius Diaconescu), Academia Română – Centrul de Studii Transilvane (dr. Alexandru Simon), Muzeul Județean Satu Mare (drd. Péter Levente Szőcs), Atelierul de Proiectare-cercetare “Restitutor” din Oradea (drd. Tamás Emődi) și Societatea Muzeului Ardelean (dr. Zsolt Bogdándi), respectiv Institutul de Istorie al Academiei Maghiare din Budapesta (acad. Attila Zsoldos, directorul departamentului de medievistică, dr. Richárd dr. Horváth, dr. Tibor Neumann și dr. Boglárka Weisz), Colectivul de Cercetare de Medievistică Maghiară (dr. Norbert C. Tóth) și arhivistul Béla Pálmány. La conferință au avut desigur prezentări toți cei patru membrii ai echipei de cercetare (dr. Tamás Fejér, drd. Géza Hegyi, dr. Anikó Szász, dr. András W. Kovács).

Prezentările din cadrul conferinței s-au axat pe următoarele două tematici: a) Sălajul în evul mediu (istoria politică și instituțională a comitatelor Solnocul de Mijloc și Crasna, istoria familiilor și cetăților din Sălaj, precum și istoria domeniilor din acest spațiu) și b) Ramura transilvăneană a familiei Wesselényi în epoca premodernă (istoria domeniului și a familiei, strategii de extindere a domeniului familial, strategii matrimoniale, activitatea publică a unor membrii ai familiei, relații de rudenie, legăturile familiei Wesselényi din Transilvania cu ramura din Ungaria). După fiecare modul al conferinței au avut loc discuții aprinse, iar pe tot parcursul conferinței s-a asigurat traducerea profesională simultană în/din română și maghiară.

Comunicările prezentate vor fi publicate într-un volum care va apărea până la finalizarea proiectului.

Evenimentul a fost mediatizat de către Radio Cluj, respectiv de către cotidianul clujean Szabadság și ziarul Szatmári Magyar Hírlap. Prezentarea conferinței: http://www.tti.hu/homepage/14-sample-data-articles/541-a-szilagysag-es-a-wesselenyi-csalad-konferencia-kolozsvarott.html.

Anexăm raportului nostru afișul și programul conferinței.

IV.  Rezultate

 1. Apartenența Sălajului medieval în prisma relațiilor sociale și a cadrului administrativ

Sălajul medieval se situa în zona de frontieră dintre Transilvania voievodală și partea centrală a Regatului Maghiar. Deoarece în ultimele decenii de cercetare s-a propus ideea, potrivit căreia comitatele medievale Solnocul de Mijloc și Crasna (acoperind regiunea Sălajului) aparținuseră Transilvaniei, fără ca această opinie să fie urmată de argumente detaliate, Géza HEGYI, membru al colectivului nostru de cercetare, a simțit nevoia să analizeze temeinic afiliația regiunii pentru perioada 1200–1424. Rezultatele cercetării efectuate de către el au fost prezentate în două studii strâns legate tematic: primul, intitulat The Affiliation of Medieval Sălaj (Szilágy) Region in the Mirror of Social Relations, a apărut în revista Transylvanian Review (revistă cotată ISI, vol. 21/2012, Supplement nr. 2, p. 67–100, 95.000 caractere + trei hărți), al doilea cu titlul The Relation of Sălaj (Szilágyság) with Transylvania in the Middle Ages, acceptat pentru publicare în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica (vol. 16/2012, nr. 2, 45.000 caractere).

Datorită sensului diferențiat al noțiunii ‘Transilvania’ în evul mediu, analiza însăși urma să fie una complexă. Au fost luate în seamă atât aspectele informale (cum ar fi poziția geografică, legăturile sociale și culturale), cât și cele oficiale (legăturile administrativ-jurisdicționale). S-a constatat că în privința poziției geografice, regiunea se delimita de Depresiunea Transilvaniei, fiind deschisă totodată spre Câmpia Tisei, unde se îndreptau toate râurile din zonă (realități ce determinau și căile de comunicare). Luând în considerare proveniența familiilor nobiliare, un promotor al relațiilor interregionale, autorul a arătat că din cele 14 familii de mari nobili care au stăpânit cetățile din zonă, numai una singură provenea din Ardeal; iar în 1341, când 34 din 87 de stăpâni feudali (inclusiv regele) aveau rădăcini din exteriorul regiunii, numai 9 dintre aceștia proveneau din provincia estică. Un alt aspect de o importanță majoră în ceea ce privește relațiile societății sălăjene, a reprezentat activitatea în zonă a locurilor de adeverire: în perioada cercetată instituțiile ecleziastice din Ungaria propriu-zisă (mai ales capitlul din Oradea, apoi conventul din Leles) au jucat un rol preponderent, emițând 75-85% din documentele legate de zona Sălajului.

Din punctul de vedere al administrației ecleziastice, poziția Sălajului era una complexă: făcea parte din dieceza catolică a Transilvaniei (din Alba-Iulia), precum și din arhidiaconatul Crasnei și a Solnocului (ultimul întindu-se și în zona Dejului) – dar existența vicariatului de peste Meseș, precum și a vicearhidiaconatelor locale (din Tășnad și Zalău) semnala și o delimitare de Ardealul propriu-zis. În cadrul administrației financiare regiunea intra în componența comitatului cămării din Satu Mare. În ceea ce privește administrația laică (jurisdicția palatinală/voivodală, congregații, rangul comitelui, numărul juzilor nobiliari și al asesorilor jurați) comitatul Crasna se asemăna comitatelor din Ungaria, și aceeași calificativ a obținut și Solnocului de Mijloc, aflat doar în ”uniune personală” cu Ardealul prin persoana voievodului, paralel și comite de Solnoc în perioda 1258–1446.

În fine, au fost adunate și datele care oglindesc opiniile contemporanilor în privința apartenenței Sălajului – ei au deosebit în mod regulat localitățile sălăjene de cele ardelene. Luând în seamă toate aceste aspecte, autorul a ajuns la concluzia că cele două comitate studiate s-au legat mai accentuat de Ungaria propriu-zisă, decât de Transilvania.

 V. Diseminarea rezultatelor parțiale

1. Volum publicat în cadrul proiectului:

Institutional Structures and Elites in Sălaj Region and in Transylvania in the 14th–18th Centuries (Transylvanian Review, 21/2012, Suppl. nr. 2), Ed. András W. Kovács (251 p).

Volumul – care cuprinde și trei studii ale membrilor echipei de cercetare – a fost lansat în data de 6 martie 2012 la sediul Academiei Române din Cluj-Napoca și a fost prezentat de către acad. Ioan-Aurel Pop (Centrul de Studii Transilvane, director) și conf. univ. Enikő Rüsz-Fogarasi (Universitatea Babeș-Bolyai, prodecan). Au fost prezenți, printre alții, acad. Nicolae Edroiu (Institutul de Istorie “George Bariț”, director), prof. univ. Ioan Bolovan (Universitatea Babeș-Bolyai), prof. univ. András Kovács (Universitatea “Babeș-Bolyai”; membru extern al Academiei Maghiare de Științe), conf. univ. Gábor Sipos (Societatea Muzeului Ardelean, președinte), dr. Ioan Drăgan (Serviciul Județean al Arhivelor Naționale din Cluj-Napoca, director), cercetători ai Institutului de Istorie “George Bariț” din Cluj-Napoca, ai Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj-Napoca, ai Universității “Babeș-Bolyai” și a Societății Muzeului Ardelean, precum și numeroși alți membri ai vieții academice clujene. Evenimentul a fost mediatizat de către Gazeta de Cluj (știrea fiind preluată și de organe de știri de pe internet).

Volumul a fost trimis la un mare număr de biblioteci din România și străinătate (Biblioteca Națională Austriacă, Biblioteca Universității din Viena, Biblioteca Universității din Bratislava, Biblioteca Institutului de Istorie a Academiei de Științe Croate din Zagreb, Biblioteca Națională și Universitară din Zagreb, Biblioteca Universității Central-Europene din Budapesta, Biblioteca School of Slavonic and East European Studies din Londra etc.). Textul volumului este accesibil în format pdf pe pagina de web a proiectului (www.familyhistory.ro).

2. Studii

Articolul care prezintă relațiile sociale și instituționale ale Sălajului cu regiunile din cadrul Regatului Maghiar, a fost publicat în revista Transylvanian Review (revistă cotată ISI):

HEGYI Géza: The Affiliation of Medieval Sălaj (Szilágy) Region in the Mirror of Social Relations, în Transylvanian Review, 21/2012, Suppl. nr. 2, p. 67–100. (ISSN 2067-1016)

Alte studii elaborate în cadrul proiectului de cercetare:

FEJÉR Tamás: L’historiographie et les Archives Familiales. Étude de Cas: l’Archive de la Maison Wesselényi de Hodod, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, XV/2012. p. 128–147. (ISSN 1454-5284, revistă acreditată CNCSIS, categoria B)

HEGYI Géza: The Relation of Sălaj (Szilágyság) with Transylvania in the Middle Ages, în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 16/2012, nr. 2 (ISSN 1435-9306) (acceptat spre publicare)

W. KOVÁCS András: Középszolnok és Kraszna vármegyék hatóságának középkori történetéhez [Date despre administrația comitatului Solnocul de Mijloc și Crasna în evul mediu], în Erdélyi Múzeum, LXXIV/2012, nr. 3, p. 46-67. (ISSN 1453-0961, revistă acreditată CNCSIS, categoria B)

SZÁSZ Anikó: Bethlen Gergely utasítása bervei tiszttartójához 1683-ból [Instrucțiunile lui Bethlen Gergely către administratorul moșiei din Berghin din anul 1683], în Erdélyi Múzeum, LXXIV/2012, nr. 3, p. 143–152. (ISSN 1453-0961, revistă acreditată CNCSIS, categoria B)

Studii realizate în afara proiectului de către membrii colectivului de cercetare:

SZÁSZ Anikó: A kolozsvári református egyházközség világi tisztségviselői a 17. század második felében [Funcționarii laici ai parohiei reformate din Cluj în a doua jumătate a secolului al XVII-lea], în : „… éltünk mi sokáig két hazában…” Tanulmányok a 90 éves Kiss András tiszteletére. [„… am trăit mult timp în două țări…” Studii omagiale la împlinirea a 90 ani a lui András Kiss], Speculum Historiae Debreceniense 9. Debrecen, 2012. 301–310. (ISSN 2060-9213, ISBN 978-963-318-259-8)

FEJÉR Tamás: A fogarasi református eklézsia egyházjogi státusa a 17. században. [Statutul ecleziastico-juridic al parohiei reformate din Făgăraș], în Erdélyi Múzeum, LXXIV/2012. nr. 3, p. 124–137. (ISSN: 1453-0961, revistă acreditată CNCSIS, categoria B)

HEGYI Géza: A pápai tizedjegyzék tévesen azonosított székelyföldi helynevei [Nume de localități din Secuime în registrele dijmei papale, greșit identificate], în Tanulmányok a székelység középkori és fejedelemség kori történelméből [Studii referitoare la istoria secuilor în evul mediu și în epoca principatului], Inlăceni – Odorheiu Secuiesc, 2012. 97–113. (ISBN 978-606-92494-8-2)

3. Conferințe

Fiecare membru al echipei de cercetare a participat la conferința internațională organizată în cadrul proiectului în perioada 7–8 septembrie 2012, ținând prelegeri despre trecutul Sălajului și al familiei Wesselényi. Titlurile acestora:

W. Kovács András: A megyei hatóság mûködése Kraszna és Közép-Szolnok vármegyékben a középkorban [Autoritățile comitatense în comitatele medievale Crasna și Solnocul de Mijloc]

Hegyi Géza: Szilágysági birtokviszonyok a 14–16. században [Stăpâni și posesiuni feudale în Sălaj în secolele XIV–XVI]

SZÁSZ Anikó: A Wesselényi család és birtokai a 17. században [Familia Wesselényi și posesiunile sale în secolul al XVII-lea]

FEJÉR Tamás: A Wesselényi család iratöröksége az Erdélyi Nemzeti Múzeum Levéltárában [Patrimoniul arhivistic al familiei Wesselényi în Arhiva Muzeului Național Ardelean]

În data de 16 octombrie la invitația Institutului de Istorie a Academiei Maghiare de Științe din Budapesta cercetătorii Institutului de Cercetare al Societății Muzeului Ardelean au prezentat proiectele lor de editare a surselor istorice medievale și premoderne din Transilvania, cu ocazia căreia Anikó SZÁSZ a prezentat pe larg importanța și realizările proiectului de față. Prezentarea conferinței: http://www.tti.hu/esemenyek/589-beszamolo-az-erdelyi-muzeum-egyesulet-bemutatkozasarol.html.

Implementarea proiectului de cercetare este semnalată periodic pe pagina web a proiectului, www.familyhistory.ro.

Menționăm că în primele 9 luni a anului András KOVÁCS nu a beneficiat de salarizare în cadrul proiectului nostru, deoarece în perioada 1 octombrie 2010–30 septembrie 2012 a fost bursier postdoctoral POSDRU.

Dorim să mulțumim pe această cale generosului suport financiar acordat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).

Sperăm că proiectul nostru de cercetare va aduce un aport notabil la istoriografia din România.

Cluj-Napoca, 3 decembrie 2012

Cu stimă, 

dr. András Kovács 

drd. Géza HEGYI 

dr. Tamás FEJÉR 

dr. Anikó SZÁSZ